Niko este din nou gazda jocului din decembrie: Adventul Fotografic al Exploratorului Creativ (AFEC). Exista o galerie de imagini si o galerie de ornamente, unde putem introduce creatiile noastre.
Astazi am reusit sa scot la lumina primul meu test cu acul persan. Nu cautati sa vedeti un model, pentru ca nu are. Doar am testat mai multe modele de fire. Materialul pe care am lucrat a fost asimetric, asa ca imi propusesem sa folosesc o rama. Insa vazand CD-ul am schimbat ideea. Am taiat materialul pe langa cusatura si am facut un gardut cu fir verde sclipicios. Si apoi am lipit rondeaua cu silicon la cald pe CD. Pe partea cealalta este o banda adeziva holografica verde si o atarnatoare.
Ursuletul s-a uitat cu ochii lui rotunzi si mi-a spus simplu: sa mai faci, ca imi place sa ma joc cu asa ceva...😂
Cand am inceput sa experimentez acul persan, am gasit un kit in care o plasa trebuia accesorizata prin aceasta tehnica, avand si desenul pe fata ei. Doar ca stiam si experimentasem faptul ca atunci cand lucrezi o suprafata, practic fata este partea opusa. Asa ca imi spusesem sa trebuie sa ma mai documentez, insa cumva mi-a iesit din vizor actiunea asta. Cand Rux a declansat pregatirile de vacanta, singurul subiect rasarit brusc, a fost acest kit. Asa incepe povestea...😊
Recunosc ca nu am respectat intocmai umplerea, pentru ca unealta din kit, destul de masiva, perfora materialul si mi se parea ca nu va arata tocmai bine. Asa ca doua elemente le-am cusut si alte doua doar le-am bordurat. Pentru steluta aceea din dreapta am folosit niste fir stralucitor si usor incretit, ce se intinde cand cosi cu el.
Pentru ca taiasem o bucata consistenta, ca sa o fructific, am crosetat-o cat am putut si apoi, find suficient de lunga, am mai crosetat o data crosetarea! Aici intervine sarma, pe care am strecurat-o prin fir si am modelat apoi acea inima, ce nu facea parte din conceptul originar. Sarma am folosit-o si la prinderea de material.
Ceea ce vedeti in urmatoarea imagine este pe interiorul plasei. In dreapta este dupa ce am innodat, taiat si sigilat cu lipici, pe ici pe colo firele. De sigilat am facut-o si pe fata, unde buclele erau mai mari. Dimensiunile ei sunt (fara baiere) 30 cm x 33 cm.
Am pus si sclipici in trei zone, sperand sa straluceasca pentru reflexii. Dar pentru ca nu s-a intamplat asa ceva la modul cum imi ies mie pozele, am reparat, tot cu sarma, un suport format din scoici si care se rupsese.
Chiar daca nu a iesit perfect reparatia, niste reflexii tot am reusit!
Niko ne provoaca la Transformarile Creative ale anului 2024 (TC2024). Materialele reciclate vor face parte din proiectele noastre, in moduri diferite fata de utilizarile obisnuite. Sper ca si ele vor fi bucuroase sa se joace cu noi. In luna februarie se lucreaza cu 'fire, materiale textile'. Tema a doua este: 'La indigo'.
Cand am vazut prima data imaginea, hotararea a fost sa o fac cu acul persan. Nu mai facusem de luni de zile vreun test, asa ca uitasem ca trebuie sa fac schita invers, asa, ca la icoane pe sticla. Sper sa nu fie o problema prea mare... Cu acul persan am facut inima, baza si corpul. Gatul, mainile si picioarele sunt cusute. Dimensiunea finala a materialului: 8 cm x 13.5 cm. L-am lipit pe carton si am introdus compozitia intr-o rama. (14 cm x 19 cm).
Pe marginea materialului am adaugat putin sclipici pentru textile. O poveste simpla si o reluare a unei tehnici deosebite, aflata de la Niko.
Anul 2023 va fi un an special. Niko ne provoaca la o aventura creativa deosebita, prin reciclarea diverselor tipuri de materiale. Luna noiembrie are ca subiect: 'CD-uri, dischete,vinil'. Proiect: De agatat!(saptamana 1).
Am profitat de temele lunii noiembrie pentru a finaliza o sugestie a Silviei, de a folosi un CD ca suport pentru un experiment cu acul persan. Dimensiunile au fost comparabile, testul fiind realizat pe ghergheful mic, de ~10cm. Va povestesc despre realizare: Am mai taiat materialul pe care am cusut si l-am indoit peste CD, prinzandu-l in patru puncte, cu banda dublu adeziva folosita pentru mochetesi prin coasere. Apoi am folosit fetru pentru a acoperi spatele, prins cu hot glue si peste el am lipit o atarnatoare.
In principiu proiectul nu este prea laborios. Prinderea materialului mi s-a parut mai complicata, pentru ca gliseaza pe suprafata lucioasa a CD-ului. Si cred ca trebuia materialul taiat pe rotund, pe cand eu am format un dreptunghi. Desi recunosc ca acum nu imi dau seama care din variante e mai buna, fara sa realizez si un alt exemplu pe rotund. In final, pentru ca baza de lucru era prea alba, am manjit muchia cu putin sclipici pentru textile. Si culorile negativului imi plac. Poate fi o viitoare optiune de lucru. 😊
Acum lucrarea mea are si un pazitor pufos...
Este adevarat ca CD-ul nu se mai vede, insa pare a fi o solutie pentru a intari o astfel de lucrare.
Anul 2023 va fi un an special. Niko ne provoaca la o aventura creativa deosebita, prin reciclarea diverselor tipuri de materiale. Luna iunie are ca subiect: 'sticla si portelan'. Proiectul este despre sticle(saptamana 2).(introdus cu intarziere...)
De cand povestise Niko despre acul persan, va spusesem ca am devenit fan. Am facut cateva incercari si una dintre ele o vedeti acum. A le face este o parte a povestii. Montajul inca il studiez. Sunt multe variante posibile, insa nu sunt inca hotarata asupra metodei. Sticla este micuta, cam de 18 cm lungime si 5 cm dia. Materialul este surfilat pe margine cu gardut. In partea de sus am introdus cu acul un fir alb, pe care l-am strans pe gatul sticlei.
In partea de jos materialul petrecut l-am prins cu o mica brosa primita ca martisor si care se asorta coloristic cu spiralele.
Nu e chiar marele proiect, insa a fost o etalare a unei suprafete cusute cu o metoda ce imi place incredibil de mult. Si genereaza si efecte frumoase...😊
Am reusit o continuare. Felia a devenit o barcuta, finalizata tot cu acul persan. Apa, cerul, eventual norii, va rog frumos sa vi le imaginati... Sau puteti trage cu ochiul la pozele Potecutei. Imi propusesem sa le pictez, dar pana nu exersez pe astfel de materiale, nu am vrut sa merg mai departe.
Aveam o rama de carton pentru fotografii, insa cele doua componente nu aveau legatura intre ele. Asa ca prinderea am facut-o cu rondele de velcro. Rama am acoperit-o prin tehnica servetelului. Materialul cu felia este fixat cu banda dublu autoadeziva. Asta dupa o etapa ce nu se vede prea bine in detaliul de colt. Nu stiu daca a-ti folosit benzi din acelea ce se lipesc pe material cu fierul incins? Am folosit asa ceva pe margine, pentru a nu se mai destrama si a o manevra mai usor.
Acesta este noul experiment din aceasta saptamana!😊
This project is my entry for: 'May Challenge' - on Beccy's Place;
This project is based on Beccy's creation, 'Simple Flower Bunch'.
I am fascinated by a new technique of using the punch needle, idea discovered on a blog's friend. So I tried it on the above image. There are differences, but it was not easy to follow the pattern using this needle. Sunt fascinata de o noua tehnica de care ne-a spus Niko, de utilizare a acului persan. Asa ca am incercat-o pe imaginea anterioara.
If you see bellow you can observe some working details. The images 2, 3, 6 are the working surfaces. Each element: stems, leaves, flowers are created separately. I am a beginner in such a technique, so maybe could be an easier way... In the center of the flowers is a small bead. I used a little bit glitter on the edges of the material, forming a frame. I don't now exactly on what background to fix my work. The red cardboard is only for presentation and not bonded.
Cateva detalii: pozele 2, 3, 6 reprezinta suprafata de lucru. Fiecare element a fost facut separat. Poate se poate si mai simplu, dar inca nu am invatat cum. In centrul fiecarei flori este o margica. Pe marginea materialului am pus putin sclipici. Inca nu stiu cum sa montez lucrarea. Cartonul rosu este doar pentru prezentare.
Poate ca acest cosulet dintr-un recipient de iaurt nu ar fi fost atat de interesant de realizat. Insa Niko a mentionat pe undeva de acul persan, am fost curioasa si l-am si gasit. Asa ca povestea suna asa: Vasul este imbracat cu doua modele de sfoara, folosind lipirea la cald cu silicon. In partea de jos am lipit fetru cu gardut pe margine, manerul l-am acoperit cu fir, tot ca un gardut, iar la capete sunt doi ciucuri ce mascheaza locurile de prindere. Cu sfoara portocalie am facut si o mica spira.
Partea din fata este experimentul ce nu era destinat cosuletului. Insa am incercat unealta si iesind ceea ce vedeti, m-am hotarat sa pun doua cirese din fetru si sa devina parte din proiect. Sunt destule variatii ale acelor bucle. Asta pentru ca am facut cam toate erorile care se puteau face. Am desfacut de cateva ori mai multe portiuni, materialul nu era chiar cel potrivit, insa a fost foarte apretat si pana la urma am reusit ceea ce vedeti. La final am pus peste tot lipici pentru a nu se desface cusaturile si am indoit si lipit marginile, devenind ca un micro tablou.
Sunt multe tutoriale pe aceasta tehnica, dar primul vazut a fost acesta.
Cam asta e cosuletul meu. Mi se pare haios. Si nici acum nu stiu cum l-as fi continuat daca nu aveam experimentul cu acul...😊
